Pentru că se apropie sezonul mesajelor cu “Fie ca lumina” și pentru cineva m-a criticat aspru pentru că nu îmi apăr cu prețul vieții obârșiile și că fac mișto cu nesimțire de dulcili pământ moldovinesc și de frumusețe de tradiții și obiceiuri din moși strămoși, m-am decis să mai scriu încă o data despre Paștele de mai sus de Milcov. Sursa: wikipedia.org
Dacă anul trecut am reușit să păcălesc sistemul și să trag chiulul de la săptămâna luminată, iaca anul ăsta nu se va mai întâmpla la fel. Așa că voi ajunge acasă, în orașul intrat în Guiness Book pentru cel mai mare ou încondeiat din lume, în același an în care a intrat tot în Guiness Book pentru cea mai mare pască din lume, unde voi găti mâncare cât să salvez toată populația Sudanului de foamete pentru următorii trei ani. Voi face kickboxing cu aluatul în covată, minim trei ore, așa a spus bunica, altfel nu iese fraged. Probabil de aia o bate și Chris Brown pe Rihanna, să o țină tânără și proaspătă. Voi sta în mirosul de poale-n brâu până voi da în diabet de poftă, dar în Vinerea Mare să te pună Aghiuță să te atingi de ceva, că e post negru.
Sâmbătă bei trei linguri de agheasmă și îți rupi plomba în ceva anafură, dar atât. Mai poți să furi un colt de morcov cât toci la salata boeuf, dar de umplutura de saramale în niciun caz să te atingi. Sleit de foame și de oboseală, te atârni de un coș de nuiele în care ai toate bunătățile pământului (pe care le-ai gătit cale de trei zile) și te duci să stai la coadă la biserica la care ești arondat. Nu contează că mai ai șase alte biserici în drum. Unde cântă preotul tău, acolo te duci că te vorbește lumea după!
Și după hitul fiecărei primăveri (am înțeles că anul ăsta au scos o variantă reggae cu Connect-R) Hristos primăvara nu doarme, învie, stai și păzești coșul până la cinci dimineață ca să treacă popa să ți-l sfințească și să își ia din el câte unele alte
