Diferenţa dintre noţiunile juridice de „delegare“ şi „detaşare“ a stârnit o acerbă dispută între Guvern şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), miza fiind legalitatea ocupării, de către Daniel Morar, a poziţiei de prim-adjunct al procurorului general, ceea ce în fapt înseamnă procuror general interimar.

Daniel Morar a devenit prim-adjunct la 3 octombrie anul trecut, când l-a delegat să ocupe această funcţie Codruţa Kövesi, fostul procuror general, la încheierea mandatului. Delegarea a fost pentru şase luni, deci a expirat pe 3 aprilie. Guvernul susţine că delegarea pentru postul de prim-adjunct poate fi dispusă, potrivit legii, doar de procurorul general. Or, înainte de 3 aprilie, Daniel Morar nu se putea delega pe sine însuşi, iar după această dată nu mai există nici măcar procuror general care să dispună delegarea.

CSM a prevăzut situaţia şi, pe 25 martie, a emis o decizie prin care a dispus nu delegarea (pe care o putea dispune doar un procuror general), ci detaşarea lui Daniel Morar în funcţia de procuror general interimar, pentru şase luni, întrucât detaşarea magistraţilor poate fi făcută de către CSM.

Prim-ministrul Victor Ponta a anunţat că intenţionează să atace la Curtea Constituţională această detaşare. Executivul a emis un comunicat prin care îşi motivează opinia exprimată faţă de detaşarea lui Morar. Conform Guvernului, funcţia de prim-adjunct al Parchetului General poate fi ocupată doar prin numire (de către preşedintele României) sau prin delegare (dispusă de procurorul general). „Aşadar, Consiliul Superior al Magistraturii nu are nici competenţa de numire şi nici de delegare a unui magistrat în funcţia de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie“, concluzionează Executivul. Referitor la instituţia detaşării, pe care CSM o poate dispune, aceasta „pr