Peste câteva zile (12 aprilie 2013) se împlinesc 155 de ani de la naşterea lui Barbu Delavrancea (alias Barbu Ştefănescu), prozatorul şi dramaturgul, gazetarul şi oratorul înzestrat cu talentul înţelegirii evenimentelor vremurilor sale politice şi, mai cu seamă, culturale, în toată profunzimea lor. Viitorul membru al Academiei Române ( din anul 1912), a rămas unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai literaturii noastre de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul celui de-al XX-lea pentru romantismul, temperamentul şi afinitatea sa, precum şi pentru calitatea de observator atent al societăţii, fiind orientat permanent spre istoria şi sufletul românilor. Nu degeaba, Titu Maiorescu l-a numit „cel mai strălucit orator al României”, pentru că el a dat şi operei literare o ţinută polemică şi o finalitate patriotică. În acest context, Centrul Cultural Şimleu Silvaniei a comemorat, la Biblioteca Orăşenească „Alexandru Şuluţiu-Sterca”, personalitatea lui Barbu Delavrancea. La activităţi au participat elevi ai Şcolii Gimnaziale „Silvania”. Despre viaţa şi opera acestuia au vorbit, succint: Dorel Cherecheş – director, Szabo Mihaela – bibliotecară şi Delia Purghe – profesoară de limba şi literatura română. Apoi, profesoara Delia Purghe a ţinut o „lecţie activă” de literatură şi dramaturgie cu elevii, axată pe înţelegerea valorii operei lui Barbu Delavrancea, în spiritul sentimentalismului şi dragostei acestuia pentru istorie, tradiţie, folclor şi patriotism. În final, pe un ecran mare, au fost vizionate poveştile: „Bunicul” (în format animat) şi „Neghiniţă” (audio), urmărite cu mare atenţie de toţi participanţii. Aşadar, aşa a fost celebrată amintirea lui Barbu Delavrancea, cel care s-a afirmat şi a rămas în literatura română, cu precădere, prin „Hagi – Tudose” şi prin trilogia dramatică „Apus de soare”.

Peste câteva zile (12 aprilie 2013) se împlines