Procurorii propuşi la şefia Parchetului General şi cea a DNA au minimum 17 ani de experienţă, inclusiv în funcţii de conducere - unele cu vizibilitate maximă, cum este cazul Codruţei Kovesi şi cel al lui Codruţ Olaru - în timp ce numele lui Tiberiu Niţu este avansat a doua oară pentru PICCJ.

Propusă la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi a fost plasată constant, încă de anul trecut, pe lista favoriţilor pentru această funcţie, ipoteza cea mai vehiculată în acest context fiind a unei rocade între ea şi Daniel Morar, acesta urmând să ajungă la şefia Ministerului Public.

În cele din urmă, toate teoriile care o indicau pe Kovesi la DNA s-au spulberat după ce fostul procuror general a plecat la Bruxelles, ca Înalt reprezentant la Misiunea României pe probleme privind reforma justiţiei.

Situaţia s-a răsturnat însă zilele trecute, odată cu revenirea numelui Kovesi printre variantele probabile pentru şefia DNA.

Miercuri, însă, numele Codruţei Kovesi se regăseşte printre cele avansate de premier, într-o scrisoare către CSM, pentru conducerea parchetelor. Funcţia propusă pentru fostul procuror general - cea de şef al DNA.

Independent de cronologia plasării Codruţei Kovesi pe lista cu propuneri, fostul procuror general are un CV în care primează intervalul 2006-2012 petrecut la şefia Parchetului General, în care şi-a atras, asemenea lui Daniel Morar, "renumele" de om al preşedintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia şi ai PDL invocând un caracter părtinitor în anumite acţiuni declanşate de procurori, cea mai recentă fiind cea declanşată după referendumul de demitere a şefului statului.

Tot în CV-ul Codruţei Kovesi se menţionează că are aproape 18 ani de experienţă ca procuror, perioada la conducerea Parchetului General reprezentând, cel puţin teoretic, un argument în favoarea un