Doua luari de pozitie se confrunta in aceste zile in spatiul public, dupa ce Traian Basescu a oferit, joi seara, o serie de explicatii de ordin legal referitoare la numirea noilor procurori sefi. In esenta, presedintele a girat toate propunerile premierului Victor Ponta, a spus ca netransparentii lui Ponta sunt foarte buni, dar ca netransparentii lui Pivniceru erau rai, a aruncat la cos procedura ceruta de UE si s-a zbarcit putin cand a fost intrebat daca a vorbit despre asta la Bruxelles. Care sunt, asadar, cele doua tipuri de atitudine dupa iesirea presedintelui si, mai ales, cine are dreptate?

O tabara sustine ca presedintele a salvat ce se mai putea salva din aceste institutii cheie (Parchet General, DNA, DIICOT), realizand totusi un miracol daca tinem cont ca se afla intr-o marja de negociere extrem de ingusta. Are puteri limitate, legitimitate redusa dupa votul de la referendum. In continuare, corul pragmaticilor spune ca trocul Basescu-Ponta se bucura de girul Comisiei Europene, in ciuda unor clarificari facute, e drept, la nivel de purtator de cuvant. Mark Gray a precizat ca Bruxelles-ul n-a renuntat la procedura si ca oficialii europeni n-au purtat discutii in acest sens cu Traian Basescu sau cu Victor Ponta. Cei care sugereaza ca exista totusi un acord tacit din parte CE vin cu observatia ca nici un oficial european n-a intervenit public pentru a denunta negocierea politica a functiilor de procurori sefi din Romania. Adeptii real-politik-ului sustin ca prin manevrele sale la numirea noilor procurori sefi, presedintele a reusit sa provoace dispute intre PSD si PNL . Fisura aparuta in USL se va tot adanci de acum incolo, mai spun adeptii tot mai dezorientati ai sloganului "Basescu are mereu un plan". Mai exista o categorie restransa din tabara pragmaticilor, in general oameni din sistem, care sustin ca situatia externa nu mai permitea nici o zi de