Mall-urile se construiesc in continuare, in timp ce atentia autoritatilor e indreptata catre dezvoltarea unor zone pentru shopping stradal. Dupa 23 de ani de capitalism, romanii dau semne ca ar putea sa iasa din hipnoza micilor orase ale luxului (mall-urile) si sa se intoarca la autentic si autohton (pravalia de cartier).
Daca ne uitam la cifre, Bucurestiul, cu stocul actual de centre comerciale - aproximativ 800.000 metri patrati - este situat pe o pozitie inferioara privind densitatea spatiului inchiriabil (416 mp la 1.000 locuitori), in comparatie cu alte capitale din regiune, precum Varsovia, Praga si Bratislava, care depasesc 600 mp la 1.000 locuitori.
Capitala ar mai putea suporta doar 4 mall-uri, cele deja anuntate
Atat dezvoltarile in desfasurare, cat si cele anuntate, vor regla aceasta valoare a densitatii la un nivel similar cu cel al tarilor din vecinatate, in conditiile unui venit mediu mult inferior, estimeaza Laura Berezitchei, account manager in cadrul diviziei de office a companiei de consultanta imobiliara Crosspoint.
In acelasi timp, se vor acoperi zonele ce inca nu beneficiaza de centre comerciale moderne: Bucurestii Noi - Victoria City Center, Pantelimon - Mega Mall, Titan - Park Lake Plaza, Floreasca - Promenada Shopping Center, Colentina.
In urma finalizarii acestor dezvoltari, cel mai probabil se va atinge pragul de suportabilitate pentru Bucuresti, spune Laura Berezitchei.
Bulevardul Unirii, potential de Champs Elysees
In urmatoarea perioada, cu sprijinul autoritatilor, se va pune accent pe dezvoltarea comertului stradal, in prezent mult deficitar pentru conceptul de „high street shopping”.
Deocamdata insa, artele comerciale ale Bucurestiului - Calea Victoriei, Magheru si Dorobanti - continua sa fie caracterizate de lipsa infrastucturii necesare
