S-au bucurat de recunoaştere internaţională, au stat printre cele mai luminate minţi ale vremii, au avut sute de invenţii brevetate şi au luat nenumărate premii. Astăzi, însă, numele lor stau închise într-un dicţionar, printre membrii Academiei Române, ori scrise pe vreo pancartă care indică o mică stradă din Bucureşti.

Adevarul.ro vă propune să faceţi cunoştiinţă cu doi dintre savanţii uitaţi ai României, care şi-au dedicat întreaga viaţă studiului, pentru a revoluţiona medicina şi ingineria.

George Constantinescu: de la copilul din Craiova, la savantul din Marea Britanie

Gogu, aşa cum îl ştiau apropiaţii, s-a născut la Craiova şi încă de mic era pasionat de inginerie. Spre deosebire de restul copiilor de vârsta lui, la 12 ani, din mâinile micului George Constantinescu (1881-1965) ieşea o adevărată minune inginerească: maşina de inducţie pentru scopuri muzicale. Era printre puţinii savanţi care împleteau cunoaşterea muzicală cu ştiinţa, lucru ce îl făcea şi mai special.

Peste doar câţiva ani a reuşit să îşi facă rost de alţi doi buni prieteni, alături de care îşi petrecea cea mai mare parte a timpului: calculul diferenţiat şi cel integral. O companie stranie pentru un copil de doar 15 ani, dacă aruncăm o privire la preocupările celor de aceeaşi vârstă.

Anii au trecut şi după ce a absolvit facultatea de Politehnică, inginerul Constantinescu s-a hotărât să părăsească România. Aşa a ajuns ”homo technicus” în Marea Britanie, acolo unde munca îi era pe deplin apreciată.

Sute de invenţii brevetate la Londra

Londonezii l-au primit cu braţele deschise pe savantul român, care cu fiecare zi ce trecea le câştiga tot mai mult admiraţia. Invenţiile curgeau, la fel şi laudele, dar adevărata recunoaştere a venit în timpul războiului. Inginerul inventează atunci un sistem performant de sincronizare a tragerii la avioane. Cu alte cuvinte, gl