Conform unui raport recent al Societăţii Academice Române legat de problematica fraudării fondurilor europene în România, mediul privat a întrecut autorităţile locale la deturnările de finanţări comunitare.
Phare, fondul cel mai afectat de fraude
Folosirea de documente false sau inexacte este strategia cea mai utilizată de obţinere frauduloasă a fondurilor europene, potrivit unei analize realizate de Societatea Academică din România, pe baza deciziilor definitive de condamnare în dosarele cu fonduri europene instrumentate de D.N.A. Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare Phare, iar cele mai multe cazuri au fost semnalate în mediul privat, cu mai mult de jumătate din totalul de cazuri.
Analiza S.A.R. a urmărit să identifice tacticile de fraudare, cel mai afectat program european şi tipologia actorilor implicaţi în obţinerea frauduloasă a fondurilor europene. Scopul creării bazei de date aferente studiului a fost, în primul rând, identificarea celor mai frecvente tactici de fraudare a fondurilor europene indicate de către D.N.A. şi probate în urma proceselor penale.
Conform S.A.R., folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, împreună cu variaţiile acesteia (complicitate, tentativă, instigare, participaţie improprie la folosirea de documente/declaraţii false şi forma sa continuată, precum şi fals în declaraţii), reprezintă 46,21% dintre cazuri. Pe locul doi se află falsul în înscrisuri (sub semnătură privată, instigare, fals material în înscrisuri oficiale şi forma sa continuată), cu 21,59%. Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute (10,61%) şi înşelăciunea (6,82%) se află pe următoarele locuri.
De departe, cel mai afectat fond european a fost fondu
