Nu pot concura cu branduri de cognac şi armagnac franţuzesc ori calvados spaniol, însă şi românii sunt în stare să producă distilate din vin, prune sau pere care sunt premiate la concursuri internaţionale şi cel puţin pe piaţa locală au vânzări de milioane de euro.

Fie că vorbim despre marii producători de vin care s-au perfecţionat de-a lungul timpului în producţia distilatelor de vin (vinarsuri) sau despre mici producători locali care prin calitatea produselor au reuşit să se impună pe piaţă, tăriile româneşti sunt încă la mare căutare. Câştigătorii îmbină tradiţia cu sisteme moderne de distribuţie, iar nişa băuturilor fine, dar scumpe, este destul de puţin afectată de criză. Dacă piaţa vinurilor, estimată în 2011 la circa 350 milioane de euro era înainte de criză de aproape jumătate de miliard, piaţa distilatelor s-a contractat în ultimii ani mult mai puţin. Deşi mai mică - jucătorii din industrie estimează că ar fi în jurul a 40 de milioane de euro - nişa băuturilor alcoolice premium şi superpremium şi-a conservat vânzările mult mai bine. Produsele tradiţionale şi auto-educarea consumatorilor au contribuit din plin la aceasta.

Transilvania, fieful Jidveiului

Vinarsul Jidvei este o băutură tradiţională românească - dar cu pedigree german -, obţinută prin distilarea vinului, cu o concentraţie alcoolică de maxim 42% volum, prin maturarea şi învechirea distilatului de vin în butoaie de stejar, timp de minim 5 ani. Locul de naştere al vinarsului este crama Bălcaciu (judeţul Alba), cel mai vechi complex de vinificaţie al Jidveiului. Chiar dacă vinarsul Jidvei este relativ tânăr, localitatea Bălcaciu este cunoscută de sute de ani pentru calitatea vinurilor, a spumantelor şi distilatelor de vin învechite în vase de lemn. A fost atestată încă din secolul al XIII-lea. „Primii mari producători de băuturi din această zonă au fost cetăţeni de origine