Grija paternalistă cu care statul ne interzice să ne facem rău capătă, pe măsură ce se întăreşte, accente tot mai ridicole. De pildă, în Franţa, doi senatori vor să lărgească spectrul legii care descurajează fumatul, limitînd publicitatea la ţigări. Legea „Evin“, adoptată în 1991, interzicea orice formă de publicitate directă sau indirectă, precum şi orice campanie promoţională la produse pe bază de tutun. Legea nu vizează explicit şi cărţile, ca suport posibil de publicitate la fumat, aşa că, pînă acum, acestea nu au intrat sub incidenţa acestor restricţii. Însă David Fischer şi Bernard de Pigeac vor să extindă legea inclusiv asupra operelor de artă. De pildă, conform proiectului de modificare, legea va interzice apariţia pe copertă a celebrului Sherlock Holmes cu pipa în gură; sau ar obliga editorul să schimbe coperta cărţii Particulele elementare, în format poche, a lui Michel Houellebecq – devenită între timp iconică, pe care autorul apare cu ţigara aprinsă în colţul gurii; sau ar sancţiona şi ar cenzura albumele clasice de benzi desenate din seria Lucky Luke, în care eroul „care împuşcă mai repede decît umbra“ e mai mereu învăluit într-un vălătuc de fum. Dar nu doar despre aceste imagini e vorba în noua lege, ci şi – mai ales – despre ce se găseşte între coperte. Adică despre opera literară în sine. Dacă această modificare a legii va fi adoptată, va trebui rescrisă o întreagă istorie a literaturii. Vom fi nevoiţi să eliminăm din cărţi toate fumurile, ţigările, brichetele şi scrumierele.
DE ACELASI AUTOR Tovarăşii cîntă la Berlin Robotul e omul E tot mai greu să fii jurnalist Praful fin, vienez Tabagismul e o chestiune care ţine de imaginarul colectiv – aici s-ar găsi „rădăcinile răului“. Şi răul trebuie curmat de la rădăcină. Adică de la... literatură. Orice mijloace de atac sînt justificate. Inclusiv cenzura – recunoaşte, fără nici o emoţie, Bernard
