La patru ani de la revolta tinerilor şi distrugerea Preşedinţiei şi Parlamentului, niciuna dintre clădiri nu a fost reablilitată. Din lipsă de bani, la un edificiu reparaţiile întârzie, iar la al doilea nici nu au început.
300 de milioane de lei; 700 de milioane de lei; 840 de milioane de lei, un miliard de lei etc. Cifrele arată diferite estimări făcute de mai-marii ţării pentru repararea edificiilor Preşedinţiei şi Parlamentului.
Suma de 300 de milioane de lei a apărut la doar câteva zile după evenimentele tragice din aprilie 2009 şi a fost anunţată de ministrul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului din acea perioadă, Vladimir Baldovici, în cadrul unei şedinţe convocată de Vladimir Voronin.
„Această sumă, însă, a fost doar o estimare prealabilă. Ulterior, în cadrul unei emisiuni la postul de televiziune NIT, Vladimir Voronin a anunţat o altă sumă - de 700 milioane de lei, care ar fi fost necesară pentru reconstrucţia edificiilor distruse“, se constata în raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi a consecinţelor evenimentelor de după aprilie 2009, prezentat la 8 iulie 2010.
La finele anului 2010, Iurie Roşca, fostul lider al PPCD şi ex-vicepremier în perioada iunie-septembrie 2009, anunţa că pagubele provocate de devastarea celor mai importante două clădiri din stat sunt de peste 163 de milioane, iar alte 840 de milioane de lei ar fi necesare pentru reconstrucţie. În total, rezultă o sumă de peste un miliard de lei.
Baghirov, singurul organizator?
În acest răstimp, oamenii legii nu au stabilit cine se face vinovat de aceste pagube, deşi la distrugerea „batimentelor“ au participat sute de persoane. „Este un gol în legislaţie. Nu-i putem trage la răspundere pe participanţi, doar pe organizatori şi instigatori“, ne explică Sergiu Roşu, procuror în Secţia exercitarea urmăririi penale pe cazuri excepţ
