Cercetătorii români au făcut primele transplanturi de telocitele, la trei ani de la descoperirea acestora, operaţia fiind realizată pe animale de laborator cărora medicii le-au provocat mai întâi un infarct.
Potrivit medicilor, aceasta este doar o primă etapă dintr-o cercetare pe termen lung care poate duce către un rezultat mult aşteptat, respectiv refacerea muşchiul inimii afectat de infarct, scopul final fiind aplicarea acestei terapii celulare în viitor şi la oameni.
Cercetarea de la Institutul "Victor Babeş" a fost făcută pe un lot de şobolani. După ce le-a fost provocat chirurgical un infarct, fiecăruia i-a fost injectată o suspensie de telocite direct în inimă.
Academicianul Laurenţiu M. Popescu, cel care a descoperit telocitelor, a spus că, după ce le-a injectat, a urmărit evoluţia.
"Se injectează un milion de telocite luate din cultură artificală în zona periferică de infarct, o linguriţă de ceai are cinci mililitri, noi am injectat cam 0,5 - 1 mililitru. Mai apoi s-a observat la microscop că aceste celule cu prelungiri extrem de lungi, asemănătoare neuronilor, la anumite intervale de timp sunt prezente în zona bolnavă din inimă", a precizat academicianul.
Cătălin Manole, cercetător la Institutul "Victor Babeş", a spus că este o primă etapă care le dă speranţe cercetătorilor români că aceste celule nu migrează în organism şi pot ajuta la refacerea structurilor celulare.
"Aşa că, în următoarea etapă, cercetătorii vor să demonstreze că telocitele administrate împreună cu celulele stem pot ameliora funcţia şi dimensiunea zonei cardiace afectate. Telocitele se găsesc în mod normal în organism în inimă, tubul digestiv, plămân, uter, trompa uterină, pancreas, glanda mamară şi placentă", a precizat Cătălin Manole.
Medicul a mai spus că este pentru prima dată când potenţialul imens al telocitelor de a regenera ţesuturi
