De trei ani, şapte ONG-uri reunite în Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat, care la alegerile din 2010 au monitorizat integritatea candidaţilor la fotoliile de deputat, sunt târâite prin procese de judecată.
În 2009, organizaţiile reunite în Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat (ICPC), s-au avântat să monitorizeze după un şir de criterii de integritate candidaţii de pe listele electorale ale partidelor înscrise în cursa pentru Parlament. ONG-urile îşi propuneau să ofere cetăţenilor o informaţie amplă despre cei care aspiră la o funcţie publică, dar şi să facă presiuni asupra partidelor ca să-şi cureţe listele de oameni compromişi, promovând în Parlament persoane integre, cu imaginea nepătată.
Pretendenţii au fost monitorizaţi atât în cele două scrutine din 2009, cât şi la anticipatele din 2010. Jurnaliştii de investigaţie au analizat candidaţii din listele partidelor cu şanse reale de a accede în Legislativ, în baza a şapte criterii: declararea averii şi corespunderea acesteia cu proprietăţile real deţinute; utilizarea resurselor administrative în folos personal sau de partid; administrarea defectuasă a funcţiilor publice şi private pe care le-au deţinut candidaţii până la lansarea în politică.
La baza monitorizării au stat exclusiv surse deschise, în special documente publice, cum ar fi rapoartele Curţii de Conturi, rezultatele verificărilor efectuate de alte organe de control, hotărâri de judecată, dar şi materialele de presă.
Buletinele cu informaţiile despre candidaţi au fost interzise
În 2009, ICPC a reuşit să facă publice listele cu persoanele compromise şi să distribuie cetăţenilor buletinele cu informaţia despre candidaţii care nu întruneau criteriile de integritate. În 2010 însă campania desfăşurată de societatea civilă a scos la iveală o problemă ce ţine de percepţia celor monitorizaţi. Mai mulţi politicieni, în
