Mai întâi e anecdoticul unei întâmplări. Ioan Bolovan, prorector al Universității Babeș Bolyai (UBB) din Cluj, a fost unul dintre cei care au încercat să stopeze ocuparea studențească. A invocat ”anarhismul” ocupanților (citând o adresă a Prefecturii Cluj), precum și propriile ”investigații” (”dezvăluirile” pe care i le-ar fi făcut personal, studenții cu care a ieșit la o bere). Cel puțin din punct de vedere moral, ar merita o atenție gestul unui cadru didactic care iese la bere cu studenții (nimic ieșit din comun până aici) pentru a-i trage de limbă și pentru a obține diferite informații pe care, ulterior, să le folosească împotriva lor. Nu insist însă, pentru că, personal, nu cred în această variantă, din mai multe motive: 1) nu a existat o intenție de ocupare a UBB pentru ziua de joi, 21 martie (când UBB a blocat intrarea la proiecția și dezbaterea filmului ”Blokada”, pe care, inițial, o aprobase), așadar nu avea cum să afle asemenea informații; 2) declarațiile lui Ioan Bolovan vin în contradicție cu cele ale Prefecturii Cluj, care declară că ar fi aflat despre ”ocupare” de la niște studenți care s-ar fi înscris în audiență (!).

În fapt, discuții (la nivel teoretic) despre ocuparea universităților există de mai mult timp (analizându-le pe cele de la nivel internațional ori pe cea de câteva zile, de la Istorie, din București, de la sfârșitul anului 2011), dar a devenit o necesitate expresă după ziua de joi, 21 martie 2013, când UBB a anulat un drept pe care studenții și-l exercitaseră până atunci (legat de existența și accesul la un spațiu liber pentru dezbateri).

Mult mai interesantă însă decât faptul că prin interdicția luată conducerea UBB a motivat ocuparea, e o opinie a prorectorului Ioan Bolovan (cadrul didactic la Istorie, la Cluj), exprimată pe blogul personal, pe 28 octombrie 2011, în care analizează tocmai fenomenul ocupării, printr-o paral