- Editorial - nr. 67 / 5 Aprilie, 2013 Pe romanii transilvaneni, din adancul lor somn, vreau sa-i trezesc si, cu voie catre tot ce e adevarat, placut si drept, sa-i indrumez!”. Sunt cuvintele mitropolitului Andrei Saguna, in anul 2012 canonizat sfant, adunate intr-un gand pentru romanii cei transilvaneni, in ideea indrumarii lor, a trezirii – precum si in Imnul nostru national de azi "Desteapta-te, romane!” – din "somnul cel de moarte”, pentru a privi spre "cerurile neamului”, ale lui Dumnezeu, in care "fiecare neam isi gaseste propria mantuire”. Luptator al Ortodoxiei, Andrei Saguna "a inteles ca unitatea nationala este mai presus de orice divergenta, chiar religioasa, si a conceput Asociatiunea Transilvana ca societate culturala, in acelasi timp ortodoxa si greco-catolica”. "La 10 mai 1860, Andrei Saguna a inaintat guvernatorului Lichtenstein al Ardealului cererea celor 171 de fruntasi ai romanilor, pentru aprobarea ASTREI (Asociatiunea Transilvana pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman) si a solicitat lui Timotei Cipariu, George Baritiu si Ioan Puscariu sa elaboreze un proiect, dupa care, in 1861, alcatuieste Statutul ASTREI, participa la constituirea ei, la 23 octombrie/ 4 noiembrie, si este ales presedinte, vicepresedinte – Timotei Cipariu, secretar – George Baritiu.” Este momentul din care, pana in 1948, anul desfiintarii abuzive a ASTREI, de catre Guvernul dr. Petru Groza, toti marii carturari ai Transilvaniei au fost membri ai acestei Asociatiuni. "Andrei Saguna a reprezentat marea constiinta a unitatii culturale a romanilor de pretutindeni si, mai cu seama, din afara Principatelor Romane, din Ardeal, Banat si Bucovina, pe care a incercat sa-i adune, in vederea marelui ideal al Unitatii Nationale”, infaptuita la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia. "Putine nume sunt asa de populare in Ardealul romanesc ca al lui Andrei Saguna (...), iar in constiint