Andrés Barba s-a născut la Madrid în 1975. A studiat Filologie Hispanică şi Filosofie, a predat la Bowdoin College (SUA), iar în prezent tră- ieşte din scris; în 2010 revista „Granta” îl consideră unul dintre cei mai importaţi 22 tineri scriitori de limbă spaniolă. În 1998 scrie El hueso que más duele (Premio de Novela, Ramón J. Sender, Madrid, Universidad Complutense), în 2001 i se publică romanul La hermana de Katia (Finalista del XIX Premio Herralde de Novela, Barcelona, Anagrama), în 2002 publică volumul de povestiri La recta intención, în 2004 îi apare romanul Ahora tocad música de baile, în 2006 apare Historia de Nadas (cu ilustraţii de Rafael Vivas Bilbao) şi în acelaşi an se publică romanul Versiones de Teresa (XVII Premio Torrente Ballester, Barcelona, Anagrama), urmat de volumul Libro de las caídas (cu ilustraţii de Pablo Angulo). În 2007 publică eseul La ceremonia del porno, scris în colaborare cu Javier Montes (XXXV Premio Anagrama de Ensayo, Barcelona, Anagrama). În 2008 apare Las manos pequeñas, în 2010 Agosto, octubre, iar ultima lui carte – publicată în 2012 şi prezentată deja la Târgul de Carte de la Miami – este Ha dejado de llover. Barba a tradus din Henry James, Scott Fitzgerald, Lewis Carroll, Thomas de Quincey.
Lipsa comunicării, spaima de a fi respins de persoana iubită, obsesia de a fi puternic, incapacitatea de a ierta sunt principalele teme ale celor patru nouvelles care alcătuiesc La recta intención (Buna intenţie), adevărate parabole ale modernităţii, pe fundalul căreia mijeşte inevitabila tragedie.
Vă prezentăm un fragment din versiunea românească a cărţii La recta intención, care va apărea foarte curând la Editura VELLANT.
Filiaţie
Brusc a conştientizat tăcerea înserării; tăcere instalată în mijlocul sufrageriei, pe fotografia Mamei cu bucle şi douăzeci de ani aproape imposibili, pe lucr
