- Social - nr. 67 / 5 Aprilie, 2013 Politicile invizibile nu enunta programe ca cele clasice, ci utilizeaza mijloace de comunicare care dau posibilitatea unei propagande si a unei publicitati in favoarea celor vizate de ele, in cazul acesta: secuii si ideea de autonomie. Una dintre formele pe care le imbraca politicile invizibile este cea a comemorarilor. Cu valoarea lor istorica, au expunerea publica legata de un numar de ani, de o data sau de un eveniment. Atunci cand organizatorii urmaresc un obiectiv, se pot arde niste etape carora li se subordoneaza si transformari majore. Asa s-a intamplat in anul 2003, cand, cu prilejul unei sarbatoriri a artei austro-ungare, Muzeul de Arta Romaneasca a fost transformat in Muzeu de Arta AustroUngara. Devansarea evenimentului a fost considerata oportuna pentru atingerea unui anumit obiectiv propagandistic. Nu s-a asteptat pana acum, in 2013, cand se implinesc o suta de ani de la infiintarea Pinacotecii, astfel expunerea artei romanesti a fost amanata peste zece ani. In anul 2000 s-a sarit peste comemorarea a o suta de ani de la nasterea lui Aurel Ciupe (1900-1989), eliminand prilejul de a expune valorile plastice romanesti ale secolului XX. Alta forma de politica invizibila este legata de monumente, in cazul in speta "Monumentul secuilor martiri”. Orice monument poarta semnificatia unui eveniment. Felul in care sunt comemorate aceste evenimente face trimiteri spre mai multe lucruri. Tot in cadrul acestor politici invizibile se poate include oferta de turism cultural prin care poate fi cunoscut municipiul. In acest sens, pe primul loc si cea mai ofertanta este, desigur, "Sala de oglinzi”, cu celebrele sale vitralii, demne de capitala secuiasca”, asa cum se spune in actul emis cand au fost construite, acum o suta de ani. Mai relevante sunt cele patru vitralii centrale care au ca tema patru balade secuiesti si trateaza ca tema pr