Într-o (foarte) îngrijită ediţie, specialistul Mihai Milian îl înfăţişează pe Panait Cerna ca „Poet al «Avântului»”. Motivul care stă la baza întreprinderii fostului şef al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, din cadrul Institutului de Cercetări Eco – Muzeale Tulcea, este perioada „pe care diferiţi autori o tratează sumar fie din lipsă de informaţii, fie prin preluarea unor idei consacrate, devenite clişee”.
Ca mediu „în care se formează ca intelectual Panait Cerna”, „Avântul” este un program iluminist, naţionalist, poporanist, sămănătorist, unde „prietenia este element de solidaritate, iar mântuirea neamului este idealul”.
Milian îşi susţine teza prin câteva pasaje din corespondenţa dintre poet şi Vasile Panaitescu, întemeietor al Asociaţiei „Avântul”, cărui curent îi găseşte rădăcinile în „Sturm und Drang” („Furtună şi avânt”); un capitol important este consacrat Societăţii „Avântul” la Tulcea.
La data de 25 septembrie 1881, în comuna Cerna se naşte copilul Panait, fiul învăţătorului Panait Stanciof şi al Mariei Taşcu, care va fi cunoscut în literatură sub numele de Panait Cerna; la 26 martie, Panait Cerna avea să moară la Leipzig, „mort azi – dimineaţă subit pneumonie şi slăbirea inimii”.
După rubrici precum „Iconografie” sau „Addenda”, Mihai Milian îl reconfirmă pe Panait Cerna ca poet naţional, prin versuri ale poetului adeverind că „Eminescu, Coşbuc, Cerna şi Goga se întâlnesc în timp prin sentimente, idei şi rostire naţională”.
Fireşte, cartea e însemnată în primul rând de poeziile lui Panait Cerna.
Într-o (foarte) îngrijită ediţie, specialistul Mihai Milian îl înfăţişează pe Panait Cerna ca „Poet al «Avântului»”. Motivul care stă la baza întreprinderii fostului şef al Muzeului de Etnografie şi Artă Populară, din cadrul Institutului de Cercetări Eco – Muzeale Tulcea, este perioada „pe care diferiţi autori o trate
