De la primele semne ale mişcărilor feministe, reprezentantele sexului frumos au vrut să fie tratate cu aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Femeile au vrut şi vor să demonstreze că pot face aproape orice poate face şi un bărbat. Aşa a fost şi cazul Annei de Noailles, fiica prințului Grigore Brâncoveanu, care s-a născut la Paris, pe 15 noiembrie 1876 şi care a rămas în istorie cu nişte realizări remarcabile. De la primele semne ale mişcărilor feministe, reprezentantele sexului frumos au vrut să fie tratate cu aceleaşi drepturi ca şi bărbaţii. Femeile au vrut şi vor să demonstreze că pot face aproape orice poate face şi un bărbat. Aşa a fost şi cazul Annei de Noailles, fiica prințului Grigore Brâncoveanu, care s-a născut la Paris, pe 15 noiembrie 1876 şi care a rămas în istorie cu nişte realizări remarcabile.
În 1901, aceasta devine prima femeie admisă în prestigioasa Academie Regală Belgiană a Limbilor și Literaturii Franceze, iar apoi membră a exclusivistei Academii Franceze, care, în 1921, i-a și acordat Marele Premiu pentru literatură.
Anna de Noailles este şi prima femeie care a primit distincția de comandor al Legiunii de Onoare, iar Nicolae Iorga o considera „cel mai mare poet francez".
Distinsa prezenţă feminină era foarte apreciată, fapt pentru care August Rodin i-a sculptat chipul în marmură, operă expusă la Muzeul Metropolitan din New York, conform webcultura.ro.
