În turnul din dreapta al Bisericii Reformate din Oraşul de Jos funcţionează un muzeu memorial pentru o comunitate aproape dispărută.
Hoştezenii sunt grădinarii semilegendari ai Clujului, cei care îi aprovizionau pe domnii de la oraş cu zarzavaturi proaspete, murături, vin, lapte sau alte bunătăţi, obţinute în gospodăriile lor, cu grădini cultivate înţelept. Numele le vine cel mai probabil de la un termen german pentru suburbie, hoffstadt, devenit în maghiară hóstát. Sute de ani, ei au fost mulţi câtă frunză şi iarbă, cu casele întinzându-se pe aproape jumătate din Clujul de astăzi, unde acum se află cartierele Mărăşti, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria şi zona Grădini-Mănăştur.
Hoştezenii au supravieţuit colectivizării, dar apoi, în numai şase ani, între 1978 şi 1984, parcă i-a înghiţit pământul. Au dispărut sub lama buldozerelor care nivelau terenul pentru ridicarea blocurilor de beton din Mărăşti şi a giganţilor industriali de la periferii.
Acum, în Cluj mai există doar cam 20 de familii de hoştezeni. „Mulţi s-au sinucis atunci când au fost scoşi din case. Restul şi-a continuat traiul la bloc. Şi-au găsit slujbe în oraş, dar nu mai erau ei. Pe pământul confiscat nu au primit nimic, iar pentru casă au primit câte un apartament la bloc şi 80.000 de lei, pe vremea când o Dacie pe «piaţa liberă» costa mai mult de atât", povesteşte avocatul Bányai József. Descendent dintr-o veche familie de hoştezeni, el este iniţiatorul unui muzeu dedicat memoriei acestei comunităţi.
Deschis în noiembrie
Micul muzeu a fost amenajat pe trei etaje, în turnul din dreapta al Bisericii Reformate din Oraşul de Jos (cea din dreptul Regionalei CFR). Acest lăcaş de cult a fost construit chiar de hoştezeni, în secolul al XIX-lea, fiind o copie a celei mai mari biserici reformate din Ungaria, cea din Debrecen. Cât de puternică era comunitatea hoştezenilor, pe atunci, o
