În ultimele două decenii, unul din zece basarabeni şi-a redobândit cetăţenia română, arată un studiu realizat de Fundaţia Soros de la Bucureşti. Statisticile oficiale demonstrează că „milionul de moldoveni gata să intre în UE prin uşa din spate“ nu este decât o sperietoare.

În fiecare zi, zeci de oameni fac coadă la poarta Consulatului României din strada Grigore Ureche din Chişinău. Mulţi vin să depună actele pentru a-şi redobândi cetăţenia română. Că o fi superstiţioşi sau din alte cauze, majoritatea evită să vorbească prea mult despre asta. „Da, depun. Vreau să fiu român“, răspunde, scurt, un bărbat de vreo 30 de ani.

Aproape toate cererile, soluţionate pozitiv

Mai vorbăreţi sunt cei care deja sunt cetăţeni ai României şi vin la consulat cu altă treabă. Deşi încă nu are paşaportul albastru şi abia depune actele pentru a-şi perfecta certificatul de căsătorie, doamna Maria, din Ermoclia, Ştefan Vodă, spune că se simte cetăţean român. „Jumătate de an am adunat pachetul de acte, apoi, în vara lui 2011, am depus dosarul la Chişinău. În mai puţin de un an am fost chemată la jurământ. Nu sunt pornită la lucru peste hotare, pur şi simplu vreau să pot merge mai uşor la fecior, la Alba Iulia“, povesteşte femeia.

În pofida speculaţiilor vehiculate în presa străină cum că circa un milion de basarabeni au obţinut sau cel puţin au solicitat cetăţenia romănă, statisticile oficiale arată că sunt de două ori mai puţini. Potrivit unui studiu al Fundaţiei Soros de la Bucureşti, în ultimii 22 de ani, aproape 400.000 de persoane şi-au redobândit cetăţenia română.

„Din numărul total, 98% sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi doar 2% sunt ucraineni, pentru că în Ucraina nu este permisă cetăţenia dublă“, a declarat pentru „Adevărul“ Sergiu Panainte, unul dintre autorii cercetării.

Mai puţine solicitări

Studiul arată că, între 1991 şi decembrie 2