Socoteala, potrivit Statisticii oficiale, arată că în România, 15% din populaţie generează 50% din PIB. Înainte de toate trebuie să spunem că cele 47.000 de persoane care au lucrat în sectorul tranzaţiilor imobiliare în 2009 au generat 7,3% din PIB, în timp ce 2,75 milioane de agricultori au generat 7,2% din PIB.
În industrie, unde lucrează 2 milioane de persoane, valoarea adăugată pe ora de muncă a fost de 7,5 euro, cu 21% peste medie, iar în comunicaţii (unde lucrează 122.000 de persoane), valoarea a fost cu 26% mai mare decât cea din sectorul intermedierilor financiare, unde în anul 2009 lucrau 92.000 de persoane. Per total, cele 3 milioane de persoane care lucrează în industrie, tranzacţii imobiliare, comunicaţii şi intermedieri financiare au generat 52% din PIB-ul aferent anului 2009, iar cei mai performanţi 260.000 de angajaţi (2,8% din populaţia ocupată şi 1,3% dintre români) au generat 14% din PIB.
La polul opus se află cei din agricultură, care trag semnificativ în jos media.
Dacă excludem acest sector, valoarea adăugată medie pe ora de muncă creşte cu 29%, de la 6,2 euro, la 8 euro. Astfel, cea mai mare valoare adăugată generată într-o oră de muncă se regăseşte în sectorul tranzacţiilor imobiliare, respectiv 87,3 euro, iar cea mai mică valoare se regăseşte în agricultură, unde ora de muncă valorează 1,6 euro.
Întrebarea firească este: cum s-ar modifica aceste cifre dacă am începe să cumpărăm alimente produse în România? Mă refer la legume, fructe, produse din cereale etc. Nu cumva ar creşte PIB-ul generat de agricultură? Ştim deja că nu. Dar situaţia este mai complexă pe cât pare. Spre exemplu, ponderea autoconsumului în PIB este de 7-8%, dar statul nu poate impozita autoconsumul. Asta era în 2009. Acum suntem în 2013… În primele trei trimestre din 2012, agricultura a scăzut cu 20%, iar tranzacţiile imobiliare au crescut
