Toată lumea ştie că Mircea Lucescu a avut o copilărie grea, dominată de multe neajunsuri, însă dezvăluirile pe care le-a făcut în ultimul număr al revistei clubului Şahtior sunt de-a dreptul şocante.

“M-am născut după război, erau nişte vremuri foarte grele. Nu aveam ce mânca şi părinţii se chinuiau cu noi. Eram cinci fraţi şi nu aveam unde să stăm”, a povestit “Il Luce” pentru revista clubului său din Ucraina. Familia antrenorului trăia undeva pe Şoseaua Berceni, unde astăzi este cartierul Apărătorii Patriei. În anii 50 zona era populată de case, care de care mai sărăcăcioase. Lucescu merge mai departe cu mărturisirile:” Am locuit mult timp într-o baracă, apoi ne-am mutat la un spital, unde părinţii mei munceau. Tata era brancardier şi mama făcea curat acolo. Eram foarte, foarte săraci. Atunci am învăţat o lecţie preţioasă de viaţă! Am învăţat ce înseamnă să împarţi. Împărţeam un colţ de pâini la cinci…”

În Turcia nu era lăsat să plătească

Fotbalul l-a dus pe Lucescu peste tot în lume, atât ca jucător, cât şi ca tehnician. Unele dintre cele mai frumoase amintiri le are din perioada în care a antrenat în Turcia. “Oamenii de acolo trăiesc fotbalul într-un mod incredibil. Ei respectă foarte mult jucătorii şi antrenori, chiar dacă sunt de la echipele rivale. Ţin minte, ajunsesem într-o perioadă să nu pot să ies din casă fără să mi se ceară autografe. Nici la piaţă nu mai mă lasa nimeni să plătesc, le era drag de mine, şi nu conta dacă erau suporteri ai echipei pregătite de mine sau rivali”, a spus românul.

Citeşte literatură americană

Mircea Lucescu a fost de mic preocupat de literatură. “În copilărie citeam cărţi pentru copii, apoi când am mai crescut, cărţi de aventuri. Sincer, limba francează am învăţat-o lecturând poveşti poliţiste. La 15 ani, m-am îndrăgostit de poezie şi am căutat în poeme tot felul de trăiri, idealuri…Literatura rusă