S-au scurs 100 de ani de la naşterea Mariei Tănase şi 50 de când a început să cânte îngerilor. Astăzi, o aducem în prezent, graţie rândurilor însemnate în lucrarea „Maria Tănase şi cântecul românesc“ purtând semnătura lui Petre Ghiaţă şi a lui Clery Sachelarie, dar şi poveştilor de viaţă ale artistului plastic şi caricaturistului craiovean Gabriel Bratu.

„Maria Tănase, spre deosebire de alţi artişti, a cântat muzica tuturor regiunilor din România şi toţi se jură că «îi de acolo», căci nu a făcut o diferenţă. Nu s-a prostit când a cântat moldoveneşte sau ardeleneşte sau muzică bănăţeană. Dar ea era de aici, din Oltenia noastră, chiar dacă doar pe jumătate“, ne introduce în lumea mirifică a cântului popular artistul plastic şi caricaturistul Gabriel Bratu.

Aici, pe aceste meleaguri, s-a născut în 1877, în comuna Mierea Bircinii, peste apa Amaradiei, în nordul fostului judeţ Dolj, Ion Tănase, tatăl Mariei Tănase.

„... în primăvara anului 1904 - îşi lasă boii şi plugul sărăciei de acasă, îşi croieşte din gorun o cobiliţă şi din mesteacăn două coşuri, luând drumul Craiovei să-şi facă rost de «crăiţari».

Din negoţul cu coşurile şi cobiliţa purtată voiniceşte pe umeri în fiecare dimineaţă pe uliţele capitalei Olteniei, flăcăul de pe Amaradia îşi agoniseşte banii trebuincioşi ca să-şi încerce norocul în legendara cetate a lui Bucur“ stă notat în volumul „Maria Tănase şi cântecul românesc“.

Şi va reuşi peste ani, alături de Ana Tănase, mama marei artiste, să se mute în mahalaua Cărămidarilor şi să-şi înjghebe o grădină proprie pe o bucată de pământ cumpărată de la nişte greci, în fundătura Livada cu Duzi. Vor ţine cu flori şi legume marile case din Bucureşti. Aici, printre bujori şi cepe de lalele din Olanda, trandafiri de Luxemburg, garoafe, varză şi castraveţi va copilări fetiţa cu păr galben, Maria lui Ion al Ilincăi, care văzuse lumin