Surprinzător la fiecare pas, Bucureştiul mai are multe de spus până în momentul în care se va putea considera un oraş aşezat. Plin de oportunităţi dar încă în derivă, duce lipsă de o identitate clară: vrea să fie un oraş turistico – istoric sau un Centru al Europei de Est din punct de vedere business ori un oraş verde, eco?

Pentru un arhitect, Capitala rămâne un loc extraordinar. „Este o încercare de organizare spaţială care nu şi-a consumat încă nici nevoile şi nici dorinţele. Este un oraş deschis, tânăr şi nu şi-a atins încă statornicia. Este un aluat urban care stă la dospit, ce urmează a fi turnat în forme, apoi pus la copt. A-l muzeifica acum înseamnă a-l pune crud pe masă. Asta din punct de vedere urbanistic, al mediului artificial construit. Arhitectura este alt plan al experienţei spaţiale”, spune Dorin Ştefan, architect principal D.S. Birou de Arhitectură, profesor la Facultatea de Arhitectură Bucureşti şi vicepreşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România, care a proiectat, printre altele, clădirile de birouri Euro Tower, Băneasa Tower, Banca Transilvania, BCR Ghencea.

Bucureştiul este totuşi în tranziţie. Atrage atenţia lipsa unui urbanism coerent în funcţie de necesităţile sociale şi economice ale oraşului. “Cred că o parte din arhitectura unifamiliară din cartierele de periferie ale Bucureştiului ar putea fi calificate ca de un gust discutabil, cum este Castelul Francez în Pipera de exemplu”, punctează Mihai Radu de la Lauster & Radu Arhitecţi. Locaţia, programul proiectului şi cel mai important clientul care îi înţelege procesul de creaţie şi are încredere în el ca arhitect, îl inspiră în munca sa la biroul de la New York. Metropola americană trăieşte o dezvoltare puternică din punctul de vedere al urbanismului şi face tot posibilul pentru reducerea numerelor de autoturisme şi introducerea modurilor alternative de transport, în timp