Ministerul de Externe al Rusiei este deranjat de iniţiativa legislativă a Partidului Liberal privind politicile lingvistice, care prevede inclusiv modificarea articolului 13 din Constituţia Republicii Moldova prin înlocuirea denumirii limbii de stat din „moldovenească” în română.

Într-un comunicat de presă difuzat astăzi, MAE al Rusiei susţine că „urmăreşte cu îngrijorare tensionarea discuţiilor social-politice pe subiectul lingvistic”, ca urmare a iniţiativei deputaţilor liberali care, potrivit diplomaţiei de la Moscova, ar avea ca scop „înlocuirea limbii moldoveneşti cu cea română în calitate de limbă de stat”, precum şi îngrădirea drepturilor lingvistice ale minorităţilor etnice, inclusiv ale vorbitorilor de rusă.

MAE rus susţine că autorii proiectului ar fi dirijaţi de forţe externe şi că „în dorinţa lor de a-şi realiza ideea fixă ... sunt gata să încalce principiile Constituţiei statului moldovenesc suveran, ignorând structura interetnică multiseculară a societăţii moldoveneşti”.

Potrivit reprezentanţilor MAE rus, proiectul de lege nu va contribui la armonizarea relaţiilor în societate, într-o perioadă dificilă când în Moldova e nevoie de înţelegere pentru a depăşi criza politică.

Diplomaţii ruşi îşi permit un limbaj ironic şi se întreabă „în ce măsură adepţii unificării lingvistice din Moldova îşi potrivesc planurile cu normele şi standardele europene, spre care de atâtea ori a declarat că tinde Chişinăul”.

Mai mult, MAE rus crede că astfel de iniţiative au „o influenţă distructivă” asupra procesului complicat de restabilire a încrderii dintre Chişinău şi Tiraspol, de apropiere a celor două maluri ale Nistrului, ca o condiţie indispensabilă a progresului în reglementarea transnistreană.

La 26 martie, deputatul PL Ana Guţu a depus o sesizare la Curtea Constituţională prin care solicită interpretarea articolului 13 din Constit