Teste nucleare, filme cu false invazii, artilerie „pregătită” în Photoshop şi întâlniri dramatice cu militarii, pentru a le da „binecuvântarea” la ucis străini, în timp ce aceştia fugeau plângând prin apele mării după liderul suprem.

După luni de zile de mesaje belicoase dinspre Phenian, criza din Coreea de Nord, ţara condusă de tânărul dictator Kim Jong-un, a căptătat o nouă dimensiune, vineri, pentru publicul român. Regimul nord-coreean a anunţat că, începând din 10 aprilie, nu mai garantează securitatea diplomaţilor străini prezenţi în această ţară, pentru că există riscul izbucnirii unui conflict. Se crede că, în 15 aprilie, Phenianul va efectua un nou test balistic, pentru a marca împlinirea a 101 ani de la naşterea lui Kim Ir-sen, fondatorul regimului stalinist nord-coreean.

Anunţul a primit în scurt timp o reacţie din partea Ministerului Român de Externe, care a subliniat că analizează, împreună cu partenerii din NATO şi UE, scenariul unui rechemări în ţară a membrilor misiunii noastre diplomatice din Coreea de Nord. Ce se întâmplă până atunci cu românii aflaţi în ţara care este hrănită, de câteva luni, cu mesaje de război? Nimic. România merge deocamdată pe aceeaşi direcţie cu celelalte state europene: stă pe loc.

Graniţa dintre cele două Corei / IBL/REX FEATURES/AFP/MEDIAFAX

Până a se lua o decizie în privinţa diplomaţilor noştri din Coreea de Nord, românii din ţară sunt sfătuiţi de MAE să îşi anuleze orice fel de deplasare în această ţară pe care ar fi putut să şi-o programeze, deoarece „la acest moment, starea de securitate este instabilă”.

Între timp, ministerul lui Titus Corlăţean, la fel ca toate celelalte ministere de Externe din Europa sau alte continente i-a transmis lui Kim Jong-un că este nevoie de o detensionare a actualei situaţii din Peninsula Coreeană.

Sâmbătă, la o săptămână după ce Coreea de Nor