De la testul nuclear al Coreei de Nord, tensiunea nu încetează să crească în Peninsula Coreeană, între provocările Phenianului şi răspunsurile Washingtonului şi Seului, ridicând temeri privind izbucnirea unei deflagraţii pe care lumea vrea să o creadă improbabilă. 

De ce această creştere a tensiunilor în Coreea de Nord?, întreabă AFP, care încearcă să răspundă printr-o analiză amplă, citată de Agerpres.

Totul porneşte de la testele balistice şi nucleare efectuate de Coreea de Nord la 12 decembrie şi 12 februarie. Ca răspuns, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat la 7 martie în unanimitate noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord. În zilele care au precedat acest vot, regimul stalinist şi-a multiplicat avertismentele, ameninţând Seulul cu ruperea armistiţiului din 1953 şi Washingtonul cu un război termonuclear. De atunci, retorica belicoasă a Phenianului denunţată de comunitatea internaţională a continuat să se intensifice.

Pe fond, Phenianul vrea ca Statele Unite ale Americii să-i recunoască statutul de putere nucleară şi să pună capăt politicii lor de ostilitate în privinţa sa, explică Scott Snyder, analist la Consiliul pentru Relaţii Externe din SUA.

A fost alimentată criza de manevrele comune SUA-Coreea de Sud?

Exerciţiul anual Foal Eagle, care de derulează de la începutul lunii martie până la 30 aprilie între forţele americane şi sud-coreene, a fost de natură să contribuie la alimentarea tensiunii.

O componentă a acestor manevre irită în mod special Phenianul, pentru că ea simulează debarcarea unor importante forţe americane pe Peninsula Coreeană în caz de conflict.

La 8 martie, un bombardier american B-52, capabil să transporte un focos nuclear, a survolat Coreea de Sud în cadrul acestui exerciţiu. Phenianul a promis atunci o "ripostă militară viguroasă", în cazul unui nou survol. Washingtonul, care nu vrea să se conforme