Zeci de hectare erau cultivate cu tutun doar într-o singură localitate a judeţului pe vremea comunistă. Deşi după `90 stimulaţi de ajutoarele de la stat unii s-au mai încumetat să mai cultive tutun, plasând Bistriţa-Năsăud printre judeţele cu cel mai mare număr de cultivatori, astăzi a mai rămas doar unul.

Bistriţa-Năsăud se număra până acum câţiva ani printre judeţele unde se cultiva tutunul, iar numărul cultivatorilor nu era deloc mic. Cei care s-au încumetat să-i dea de cap acestei culturi din multe puncte de vedere pretenţioase erau în special din zona de câmpie.

Acum câţiva ani, stimulaţi de subvenţiile promise de statul român, dar şi de facilităţile oferite tot mai mulţi se apucau de cultivat tutun, numărul acestora trecând de 150 la nivel naţional, câteva zeci înregistrându-se doar în Bistriţa-Năsăud.

Deşi structurile centrale anunţau că printre judeţele în care încă mai este vie cultivarea tutunului se numără Bistriţa-Năsăud, APIA ne spune că defapt mai este un singur cultivator, care este mai degrabă motivat de un proiect cu finanţare europeană să ducă mai departe cultura şi nu de profitul adus.

Vasile Mureşan, primul cultivator de tutun din judeţ şi fratele singurului care a mai rămas, ne spune că a abandonat „lupta” cu tutunul anul trecut, asta din cauza „neseriozităţii statului”. Fratele său, Grigore Mureşan încă mai cultivă câte un hectar anual, asta pentru că a accesat fonduri europene, care îl obligă să menţină cultura cel puţin cinci ani.

Agricultorul din Apatiu, comuna Chiochiş ne povesteşte că a fost primul din familie şi probabil din judeţ care a început să cultive tutun în 1993-1994, folosindu-se de cunoştinţele părinţilor săi, care înainte de Revoluţie chiar lucraseră în domeniu. Mai mult, Vasile Mureşan ne spune că în satul Apatiu, culturile de tutun se întindeau înainte de `90 pe