“Moscova urmăreşte cu îngrijorare noua acutizare a dezbaterii socio-politice pe teme lingvistice, ce a urmat după introducerea, de către deputaţii din partea Partidului Liberal, a unei iniţiative legislative ce are drept obiectiv înlocuirea limbii moldoveneşti cu limba română ca limbă de stat şi încălcarea independenţei drepturilor lingvistice, obţinute de-a lungul anilor, ale minorităţilor naţionale care trăiesc în ţară, între care şi cea vorbitoare de limba rusă”, a comentat într-o declaraţie Ministerul rus de Externe, citat de ITAR-TASS.

În comentariu se mai spune că “provoacă nelinişte faptul că în aspiraţia lor obsedantă de a impune condiţii dictate din exterior, autorii amintitului proiect de lege şi cei care se află în spatele lor sunt gata să renunţe la principiile statului suveran moldovenesc, stipulate în constituţie, şi ignoră structura interetnică, formată de-a lungul secolelor, a societăţii moldoveneşti”.

Impact devastator

De asemenea MAE rus adresează întrebarea “în ce măsură susţinătorii unirii lingvistice din Moldova îşi coordonează planurile cu standardele democratice europene adoptate în acest domeniu, la care Chişinăul declară invariabil că doreşte să se alinieze?”, şi accentuează că asemenea iniţiative au “un impact devastator asupra procesului complex de restabilire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol, de apropiere a malurilor Nistrului, ca o condiţie indispensabilă pentru atingerea progresului în soluţionarea transnistreană”.

Nu ocupă locul binemeritat

Proiectul de lege privind politicile lingvistice în Republica Moldova a fost elaborat şi înregistrat în parlamentul de la Chişinău la sfârşitul lunii martie de către deputatul liberal Ana Guţu. Acesta prevede că în Republica Moldova se vorbeşte limba română şi nu moldovenească, şi impune “obligativitatea studierii în şcoli în limba română, în contextul în care în preze