O sursa anonima a livrat mass-media internationale o cantitate imensa de date, care cuprind tranzactii financiare din zece paradisuri fiscale. 130.000 de nume din 170 de tari apar pe lista cu banii parcati in firme offshore. Intre acestea se afla si numele a sute de cetateni germani. Dupa Wikileaks si Openleaks, Offshore-Leaks este una dintre cele mai mari scurgeri de informatii din istoria recenta. Datele furmizate mass-mediei arata caile obscure prin care bogatii planetei, firmele „casuta postala“ si anumite trusturi dubioase isi spala banii sau ii ascund de fisc. Datele au fost trimise presei din 46 de tari. Joia trecuta a inceput prezentarea publica a rezultatelor analizei acestora, care a durat mai bine de un an. Este Offshore-Leaks o reala lovitura in partile putrede ale actualului sistem financiar, sau, dupa scandal, apele se vor linisti din nou, peste aceeasi mlastina?
Datele din paradisurile fiscale au un volum enorm: 2,2 milioane de documente, cumuland 260 de gigabytes. Ele provin, dupa cum relateaza publicatia germana Focus, „de la doua firme specializate in crearea de societati off-shore. Acestea fac parte dintre cei mai de seama ofertanti globali in domeniu”. In sistemul off-shore cu sedii in paradisurile fiscale s-ar ascunde 21-32 de mii de miliarde de dolari, dupa rezultatele unui studiu din 2012 al ONG-ului britanic Tax Justice Network. De acest sistem profita oligarhi, traficanti de arme, jongleri din lumea finantelor, ca si sute de cetateni germani, mai scrie Focus. Intre acestia din urma sunt si nume notorii, cum e cel al lui Gunther Sachs, care s-a sinucis in 2011.
Datele-bomba au ajuns la Washington Post, BBC, Guardian si Le Monde. In Germania, la Sueddeutsche Zeitung (SZ), Focus si Norddeutsche Rundfunk (NDR), in Elvetia la Sonntagszeitung. Ele au fost insa furnizate initial, anul trecut, Consortiului International al Jur
