O ştire care abia ce-a început să înconjoare mapamondul – cum că Prinţesa Kate, în aşteptarea venirii pe lume a pruncului princiar, a învăţat să tricoteze – ne-a provocat să facem o cercetare mai amănunţită în trecutul caselor regale ale Europei (şi, cu precădere, în istoria Casei Regale a României) pentru a afla ce şanse ar fi avut reginele să-şi câştige traiul muncind, aşa, ca orişicare femeie ce are de crescut un copil, de ţinut o familie…

De la gherghef la cărţi de bucate

Cu siguranţă, cu secole în urmă, orice regină ar fi reuşit să-şi ţină casa lucrând la gherghef. Era în obiceiul oricărei familii nobile să le înveţe pe copile să mânuiască acul. Regina Victoria a Marii Britanii, bunica Reginei Maria a României, se spune că se pricepea la făcut dantele şi… multe dintre gulerele rochiilor sale erau lucrate chiar de ea . Nu că nu şi-ar fi putut permite o dantelăreasă! Apoi… prinţesele luau curent lecţii de desen şi de muzică şi-aşa se face că, la nevoie, s-ar fi descurcat predând copiilor vreuna dintre aceste arte.

Uneori, erau interesate de arta culinară. Ba, chiar, există în istorie, câteva prinţese care au scris cărţi de bucate! Prima dintre ele se numea Philippine şi a fost soţia Arhiducelui Ferdinand al II-lea de Habsburg; ea a trăit în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, la curtea regală de la Innsbruck, unde gătea (de plăcere) pentru soţul ei, iar reţetele create de ea au fost adunate într-o carte al cărei manuscris se află în Biblioteca Naţională de la Berlin . Dar nu e nevoie să ne ducem prea departe – în timp şi spaţiu –, putem să intrăm azi într-o librărie din Bucureşti şi să cerem “Cartea Regală de Bucate” (Editura Curtea Veche). Vom avea surpriza plăcută să descoperim numele autoarei: Principesa Margareta a României.

Regina Elisabeta şi contemporanele ei

Stră-stră-mătuşa Alteţei Sale Regale Princi