Dacă ar fi să dau crezare unui diplomat slav, cu epoleţi ai unui stat condus de un lider care şi azi plânge la mormântul URSS, masiva ieşire în stradă a junilor Basarabiei, din 7 aprilie 2009, a fost doar rezultatul acţiunilor eficiente ale agenţilor americani, care au instrumentat, via Internet, coagularea unui număr impresionat de tineri, toţi fiind sătui de regimul comunist, condus de versatul politician Vladimir Voronin. Şi azi vioi...

1.) Teoria asta se aplică şi azi, la Moscova, fiind obsesia pe care o are preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, grăbit, de fiecare dată, de a atribui orice intenţie de protest - de la cele atipice, din biserică, precum ale domniţelor de la Pussy Riot, cunoscuta formaţie de punk rock, din Moscova, la cele masive, ale miilor de manifestanţi ai opoziţiei, la Moscova -, numai şi numai planurilor americane de a îl înlocui, din funcţie, cu un miliardar mai tânăr, mai deschis comunicării publice, mai liberal în relaţionarea cu alegătorii săi, dar şi cu interlocutorii occidentali.

Viaţa a făcut să îi cunosc, succesiv, pe doi dintre tinerii promiţători, de peste Prut.

Aici fiind vorba de scriitoarea Maria Augustina Hâncu şi de fratele ei Damian, unul dintre cei care au fost bătuţi, deloc în glumă, de băieţii deştepţi, cu ochi albaştri, cu şi fără uniforma forţelor de ordine, dar spirit KGB-ist 100%.

Maria a publicat un volum de poeme, cu un titlu mai mult decât sugestiv - Coroana din Cenuşă.

Coroana fiind a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, simbol al timpului când moldovenii nu erau despărţiţi de Prut.

Şi poate cel mai potrivit poem, pentru momentul când apar aceste rânduri este cel intitulat:

De cealaltă parte de Prut

Nu înţelegeam de ce mă apasă, tăcut,

Aceeaşi inexplicabilă durere,

Până să aflu că de cealaltă parte de Prut

Bate jumătatea inimii mele.

Că ceala