În fiecare an, pe 28 iulie, în întreaga lume se marchează Ziua Mondială a Hepatitei.Ziua de 28 iulie a fost desemnată prin Rezoluţia 63:18 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) din mai 2010, pentru a oferi astfel oportunitatea educării şi înţelegerii mai bune a hepatitei virale ca şi problemă globală de sănătate publică şi pentru a stimula consolidarea măsurilor de prevenire şi control a acestei boli în statele membre. Este o rezoluţie extrem de importantă pentru că ea stabileşte foarte clar direcţiile pe care trebuie să le urmeze toate statele în ceea ce priveşte depistarea la timp a afecţiunilor hepatice, accesul la cele mai noi terapii şi măsurile de screening al bolii.

Rezoluţia a fost aprobată pornind de la mai multe considerente printre care faptul că una dintre căile de transmitere a virusurilor hepatitei B şi C este cea parenterală şi că este nevoie de o abordare globală a tuturor formelor hepatitei virale – cu o atenţie specială acordată hepatitei virale de tip B şi C. Acestea înregistrează rate ale morbidităţii mai mari.

În plus, hepatita cu virus C încă nu poate fi prevenită prin vaccinare şi aproximativ 80% din infecţiile cu virusul hepatitei C se cronicizează. Totodată, este nevoie să se reducă ratele mortalităţii cauzate de cancerul de ficat. Rezoluţia mai aminteşte că hepatitele virale sunt responsabile pentru 78% din cazurile de cancer la ficat.

La doi ani după această rezoluţie, cu câteva zile înainte de 28 iulie, pe site-ul OMS a fost publicat un raport privind situaţia la nivel global. Un raport care este şi un semnal de alarmă că aceasta boală nu poate fi ignorată.

Potrivit raportului, aproximativ 500 de milioane de oameni sunt cronic infectaţi cu virusul hepatitei B (VHB) sau C (VHC). Aproximativ un million de oameni mor în fiecare an având la bază o hepatită cronică virală, iar din estimări rezultă că, la nivel global