După ce tot anul trecut a vorbit despre faptul că USL vrea să preia controlul asupra justiției și să impună în funcțiile de procurori niște acoliți, subliniind mereu că în acele funcții e nevoie de oameni competenți, că așa cere și UE, și nu de marionete politice, săptămâna trecută Traian Băsescu a uitat de competență și a dat-o înainte cu „asumarea răspunderii”, de parcă el și-ar fi asumat răspunderea eșecului la Referendum.

Președintele tuturor românilor, cum îi plăcea să își spună în campanie, a ajuns în ultimul timp un fel de președinte al tuturor minciunilor. Traian Băsescu se folosește de tot ce-i cade în mână pentru a-și justifica deciziile, care mai de care mai aberante. Legile europene sunt pentru el niște fâșii de hârtie igienică pe care le întrebuințează după cum are nevoie sau nevoi.

Atunci când îi sunt de folos le invocă bătând cu pumnul în masă, atunci când îl dezavantajează, preia retorica USL-istă, aia cu „nu ne spune nouă Merkel cum să ne conducem țara!”. Competența e un criteriu important pentru stabilirea procurorilor doar atunci când el nu are nicio pârghie în numirea lor.

Când însă găsește metoda și reușește să-și impună oamenii, atunci vorbește despre „asumarea răspunderii”, uitând că el își asumase inițial răspunderea la referendum susținând că dacă va primi un vot de blat masiv, va demisiona. Vot masiv a fost, cinste și onoare nu prea. Ce înseamnă ca ministrul de Justiție, care azi e unul și mâine e altul, să-și asume răspunderea?

Dacă Ponta „a ales-o” pe Kovesi și ea se va dovedi un procuror prost, atunci Ponta va demisiona, va fi tras pe roată, ars pe rug? Îl vor iubi românii mai puțin dacă a ales niște procurori incompetenți? Asumarea răspunderii este doar una dintre numeroasele minciuni pe care președintele a din ce în ce mai puțini români ni le servește pe tavă.

Și nu discutăm aici despre cât de bună sau rea ca pr