Însoţită de un alai numeros, cu surle şi trâmbiţe – regina Izabella a trecut ca un vârtej prin Bistriţa. Se întâmpla în 1549, iar mai marii cetăţii bistriţene au resimţit din plin vizita regală. Pentru că au avut de scos din buzunar – pentru cazarea şi cadourile oferite suitei regale – aproape 600 de florini. O sumă enormă, în acele vremuri.

„În 1549, Regina Izabela, văduva lui Ioan Zapolya, vine cu mare alai şi suită, cu fiul ei, Ioan Sigismund – la Bistriţa, împreună cu tezaurierul ei, George Martinuzzi. Costul acestor deplasări a trebuit să le plătească oraşul în suma de 264 florini şi 53 dinari. La acestea se mai adaugă sumele cheltuite pentru cadouri” scrie Emil Csallner în cartea „Fapte memorabile din ţinutul Nösen [o contribuţie la istoria oraşului, capitlului şi districtului Nösen, Bistritz, 1941]”.

Cartea a fost tradusă “din nemţeşte de Gelu Pavel – contabil în pensie, la Bistriţa, în 1952” – după cum o indică însemnările primelor pagini şi poate fi consultată la Sala de studiu a Direcţiei Judeţene Bistriţa-Năsăud a Arhivelor Naţionale.

Cum se practică şi în zilele noastre, oficialii de atunci ai cetăţii Bistriţa s-au simţit „datori” să ofere cadouri. Nu a fost vorba de mascote-struţi sau calendare şi agende cu Biserica Evanghelică din centru ci de lucruri mult mai practice precum căni de argint, linguri sau piei de animale: „Pentru regină – i se face cadou o cană de argint înflorat, la fel cancelarul şi prinţul primesc cîte un instrument muzical – cumpărând de la organistul Johannes cu 40 de fl medicul Martinus Brenner o cană de 26 de fl şi pentru ceilalţi, linguri de argint şi piei de jder – astfel că vizita regală a costat oraşul 573 florini şi 28 dinari – după cronica lui Friedrich Kramer din secolul 16.”

Era o sumă impresionantă pentru acele vremuri. Practic, turneul (electoral?:) al reginei a costat cât o casă: în acelaşi volum