După o guvernare mai democratică de aproape 4 ani, tot mai mulți analiști politici văd în liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, un potențial cu care partidul comuniștilor ar putea cîștiga următoarele alegeri. Interesant este faptul că chiar și unii comentatori politici spun că pe vremea guvernării comuniștilor era mai simplu, pentru că era o singură voce care trebuia comentată, dar acum una spune Ghimpu, alta Filat și complet altceva Lupu. Pare-mi-se că societatea nu s-a convins pe deplin de ideea că o guvernare în coaliție înseamnă o guvernare mai democratică.
Despre partidul comuniștilor se știe că în 2001 avea majoritate constituțională în Parlament și la un moment dat au putut chiar federaliza Republica Moldova, dar ceva i-a făcut să se răzgîndească și au păstrat cadrul constituțional intact. Nu știu ce i-a făcut atunci să se abțină de la modificări constituționale, poate că erau ocupați cu alte treburi mercantile, dar anume acest lucru îi îndreptățește acum să reproșeze fostei AIE-2 toate inițiativele de reformă ale Constituției.
Singurul lucru pe care „nu l-a făcut bine” Voronin a fost acea „strîngere de curea” și instituirea de monopoluri prin intermendiul cărora fluxurile de capital erau canalizate către un grup restrîns de persoane: adică, s-au ocupat mai mult de îmbogățirea proprie decît de guvernarea țării. Iar acest lucru nu a fost făcut de dragul banilor, ci de dragul puterii, pentru că în Republica Moldova banul face legea. Acum, cred că puteți să vă dați seamna cît de stabilă poate fi o schimbare care este realizată cu ajutorul celor care și-au făcut averi și capital politic în toiul guvernării comuniștilor.
Revenirea comuniștilor este într-o oarecare măsură „firească” și în același timp relativă, pentru că este absolut la latitudinea oligarhilor suma de bani pe care o vor cheltui la următoarele alegeri, fie antici
