Un maghiar din Sfântu Gheorghe şi o româncă din Iaşi realizează la Cluj un dicţionar al cuvintelor care nu se pot traduce

A fost odată ca niciodată o româncă și un maghiar… Cam așa începe proiectul inedit numit HungaRomânisme, o culegere de expresii care au un înțeles în una dintre cele două limbi, însă traduse mot-à-mot stârnesc zâmbete.

Unu-i ungurean, alta-i moldoveancă

Sugár David și Alexandra Damian trăiesc la Cluj Napoca, însă niciunul dintre ei nu este clujean „de loc”. David a crescut la Sfântu Gheorghe, unde „a făcut rost” de o mulțime de expresii folosite de maghiari și secui, care, traduse, stârnesc zâmbete. Alexandra este din Iași, și ea a fost cea care s-a distrat pe seama acestor expresii pe care David și cunoscuții lui de etnie maghiară i le-au tradus. Lucrurile au evoluat și în sens invers, întrucât expresiile moldovenești pe care David le-a auzit în cadrul unei excursii la Iași îi sunt și acum o enigmă. Cam aici a început povestea unui proiect inedit, care implică graficieni ai căror misiune este să ilustreze „pârțul de fluture” sau „rece sus tăiat”-ul.

Cum să-ți explic…?

„Ideea exista de multă vreme în minţile noastre şi practic din explicaţiile unui maghiar care trebuia să îşi facă limba înţeleasă de către o româncă ce n-avea nici în clin, nici în mânecă cu graiul unguresc s-au născut traducerile mot-à-mot şi istoria din spatele expresiilor. Evident, ele au trecut mai departe prin viu grai către restul românilor din grupurile de prieteni şi în foarte scurt timp, lepkefing-ul – pârţul de fluture a devenit unul din cele mai virale catchphrase-uri din conversaţiile tuturor. “Traducerile vizuale”, aşa cum le numim noi, au urmat firesc, fiindcă era păcat să nu dăm curs (tri)dimensiunii ungurești care-i absolut abstractă şi în acelaşi timp extrem de amuzantă” – ne povestesc cei doi tineri.

David spune că sco