Decizia băncii naţionale a Ungariei de a pune la dispoziţia băncilor comerciale fonduri fără niciun cost pentru ca acestea să acorde întreprinderilor mici şi mijlocii finanţare cu dobândă redusă, în speranţa că astfel va fi stimulată economia, este una politică şi neconvenţională, deoarece astfel de măsuri nu fac parte în mod normal din arsenalul de instrumente pe care le foloseşte o bancă centrală, a declarat pentru ZF analistul economic Aurelian Dochia.
El a subliniat că în România contextul politic şi cel economic sunt total diferite.
Banca naţională a Ungariei a anunţat săptămâna trecută un program de stimulare economică de 500 miliarde de forinţi (1,6 miliarde de euro) care presupune finanţarea companiilor mici şi mijlocii şi înlocuirea împrumuturilor în valută luate de acestea cu credite în moneda naţională.
„Povestea vine într-un context politic şi economic diferit faţă de cel din România. În Ungaria a existat o luptă politică pentru preluarea puterii la banca centrală. Fostul guvernator a refuzat să intre în jocul în care banca centrală încearcă să stimuleze economia. Nu acesta este rolul băncii centrale. Banca centrală este limitată în obiective la apărarea monedei, strategia sa fiind ţintirea inflaţiei“, a spus Aurelian Dochia.
El a menţionat că ar trebui să se producă schimbări foarte mari pentru ca şi în România să se ia o astfel de măsură.
Referitor la eficienţa unui astfel de program, analistul a afirmat că IMM-urile au beneficiat de creditare în trecut, însă acum acestea au mari probleme la rambursare, nivelul de neperformanţă al firmelor mici şi mijlocii fiind cu mult peste cel al companiilor de dimensiuni mari.
„Trebuie să fii prudent în a forţa creditarea IMM-urilor. Riscurile pentru bănci sunt mari, iar acestea rămân în bilanţul băncii. Câştigul de 2% nu acoperă costul riscului“, a precizat Dochi
