Vă înşelaţi dacă credeţi că discuţia a început acum, odată cu criza din Cipru. Pe 12 iunie 2010, Comisia Europeană publica o propunere legislativă privind schemele de garantare a depozitelor, după ce fusese organizată o amplă dezbatere la nivel de experţi şi o consultare publică ale cărei concluzii au fost integrate în raportul final.
O puteţi găsi la această adresă. Desigur, aproape firesc, despre această dezbatere n-aţi auzit vorbindu-se în România şi nimeni nu v-a invitat să participaţi, guvernanţii noştri de atunci având cu totul alte priorităţi…
De atunci, propunerea Comisiei a fost adoptată şi de Parlamentul European cu o covârşitoare majoritate de voturi, urmând ca ea să fie integrată prin votul Consiliului European în prevederile a ceea ce va fi Uniunea fiscală şi bancară europeană, cea din care face parte şi o altă dimensiune care ne interesează foarte tare, fondul de ajutor pentru ţările din zona non-euro, cel la care s-a referit Diana Rusu într-n articol publicat zilele trecute în ziarul nostru.
Cea mai importantă şi sensibilă dintre prevederi priveşte obligativitatea fiecăreia dintre băncile aflate în dificultate să restituie într-o săptămână 5000 de Euro din banii depunătorului, aceasta în cazul depozitelor securizate, cele de până la 100.000 Euro.
În plus, în textul adoptat de Parlamentul European, se specifică faptul că, începând cu 2017, schemele de asigurare a depozitelor bancare vor fi obligate să returneze TOTALITATEA celor 100.000 de Euro (sau a sumei existente până la acest prag) în maximum o săptămână. Se introduce şi posibilitatea unor excepţii, în sensul că unele state membre ar putea extinde această perioadă la 20 de zile lucrătoare, cu condiţia respectării obligaţiei de a returna depunătorului, în termen de o săptămână, suma de 5000 de Euro “absolut necesară pentru a permite oamenilor să-şi poată asigura necesităţile
