Vlad Iulian Popovici, un tânăr de 28 de ani din Bacău, şi bunicul său, Constantin Gavriliu, de 87 de ani, ştiu să potcovească ouă roşii de Paşte.

Este vorba despre o tehnică inedită, unică în România, prin care ouăle, după ce sunt găurite cu un ac fin, sunt prinse de potcoave făcute tot de către ei, din cupru. După ce sunt fixate pe potcoave, ouăle sunt vopsite şi pictate manual cu chipuri de sfinţi.

Cu toate că tânărul locuieşte în municipiul Bacău, atelierul de potcovire a ouălelor este în curtea bunicului său din satul Cetăţuia, comuna Strugari. Vlad şi bunicul său afirmă că semnificaţia ouălelor potcovite este aceea că aduc noroc creştinului care le ţine pe masă, în ziua de Paşte.

Dacă unele ouă le vând, cu preţuri între 25 şi 40 de lei bucata, altele sunt făcute cadou celor apropiaţi. Mulţi dintre cei care au în casă un astfel de ouă, le-au pus la icoane.

Majoritatea ouălelor potcovite sunt de gâscă sau de struţ.

Brevet de la OSIM

Potcovirea ouălelor nu este simplă. Prima dată se scoate conţinutul din interior, printr-un orificiu mic, iar apoi se introduce apă ca să se spele. Se lasă la uscat câteva săptămâni, iar apoi se potriveşte potcoava. Aceasta este etapa cea mai dificilă, deoarece nici Vlad şi nici bunicul său nu vor să lipească, ci să prindă oul pe potcoavă cu caiele (n.r. - cuie din cupru, folosite pentru prinderea potcoavelor). Abia după ce sunt fixate potcoavele, ouăle sunt pictate cu chipuri din Biblie, viu colorate.

Pentru acestă tehnică, Vlad Iulian Popovici şi bunicul său deţin un brevet de la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).

Constantin Gavriliu afirmă că a potcovit pentru prima dată un ou în urmă cu 30 de ani, pe când era lucrător la un abator în municipiul Bacău.

„Stăteam cu maistrul meu şi ne gândeam cum să ne impresionăm nevestele de Paşte. Mie mi-a venit ideea