În ansamblu, la nivel de ţară, suprafaţa cultivată cu legume a scăzut, în perioada 2008-2012, de la un an la altul. Cel mai bun an pentru legumicultori a fost 2011, iar anul trecut a fost pe departe cel mai slab din toată perioada crizei.
Producţia scăzută de legume înregistrată anul trecut este rezultatul unui cumul de factori: seceta, lipsa irigaţiilor şi a măsurilor de sprijin la care se adaugă căderile masive de zăpadă, care au pus la pământ zeci de hectare de solarii şi sere în perioada ianuarie-februarie 2012.
Astfel, în cel mai mare bazin legumicol din ţară, în comuna gălăţeană Matca şi unde an de an se obţineau producţii importante la roşii, castraveţi, varză, salată şi ceapă verde, 90% din cele 1500 de hectare de solarii şi seră au fost afectate de zăpezile abundente. Solariile s-au prăbuşit peste răsadurile care au fost compromise în totalitate. Legumicultorii au fost puşi în situaţia să reia ciclurile de producţie cu cel puţin două săptămâni întârziere. În plus, nu trebuie omis nici faptul că după iunie 2011 legumicultorii din toată ţara s-au confruntat cu probleme financiare deosebite ca urmare a pierderilor cauzate de bacteria E-coli, zeci de tone de castraveţi fiind aruncaţi la gunoi, în urma unui scandal izbucnit în vestul Europei, dar ale cărui efecte au s-au răsfrânt asupra fermierilor români.
Evoluţia suprafeţelor şi a producţiei în perioada 2007-2012 (sursa:INS/MADR) Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Suprafaţa mii ha 253 269 267 263 263 254 Producţie totală mii tone 3117 3820 3902 3864 4176 3457 De ce cultivă mai puţin legumicultorii?
„Tot mai mulţi legumicultori renunţă la activitatea agricolă, pentru că în ultimii trei ani nu ne-am mai acoperit cheltuielile şi Ministerul Agriculturii nu a venit cu nici un sprijin financiar. Ne-a promis că ne acordă acel ajutor de minimis, dar nu am primit nimic. Până la sfârşit
