Un atelier de croitorie din Şumuleu Ciuc a vândut peste 1.500 de steaguri secuieşti anul acesta într-o singură lună după ce a izbucnit scandalul politic româno-maghiar, în timp ce tot anul trecut nu făcuse mai mult de 100 de drapele ale secuilor. Pentru că nu făcea faţă comenzilor, directorul atelierului a adus croitorese voluntare.

Acul maşinii de cusut tropăie pe masa pe care un material strălucitor de culoarea „albastrul cerului“ e tăiat la milimetru, răsucit în falduri, întors pe toate feţele, brodat pe margine, măsurat bine şi curăţat de scame şi aţe. Dintr-un aparat de radio mic, cu ceas electronic, care împrăştie sunete sparte, se-aud dedicaţii muzicale în limba maghiară pentru Albert şi Ilona, apoi pentru Juliska – „de ziua ei de naştere, cu puţină întârziere, îi urează viaţă fericită şi bătrâneţe liniştită prietena ei“.

Pentru Katalyn şi Erzsebet, cele două femei din atelierul de croitorie cu maşini Singer, muzica de la radio se amestecă zi de zi cu turuitul acului pe steagurile confecţionate de ele, după un model precis însoţit de o amplă descriere, tipărit şi lipit pe un dulap metalic: „Simboluri secuieşti: stema şi steagul. Cele mai vechi simboluri secuieşti: soarele şi luna în creştere. Aceste simboluri sunt prezente în toate scaunele secuieşti, dar şi pe monumentele secuieşti de piatră. Albastrul este albastrul cerului“. DACĂ SE GRĂBESC, FAC ŞI 50 DE DRAPELE PE ZI

Katalyn Gergely taie la dimensiuni stas şi coase părţile mari albastre şi aurii din care este compus steagul.

Erzsebet Tulit taie după model, aplică, şi apoi brodează un soare cu opt raze – ar putea fi şi o stea în opt colţuri – şi o lună gri-metalic. O echipă mică, cu gesturi foarte precise, care poate croi chiar şi 40 de steaguri secuieşti într-o singură zi. Iar dacă se grăbesc, ajung şi la un record de 50, declară croitoresele.

„Eu sunt