Costul asigurării datoriilor Sloveniei faţă de riscul de default a crescut puternic după acordul de bailout al Ciprului, indicând că guvernul sloven poate fi următorul stat din zona euro care va avea nevoie de o intervenţie internaţională pentru stabilizarea sectorului financiar, potrivit Bloomberg.

Costul contractelor credit-default swap (CDS) pe datoria Sloveniei cu scadenţa la 5 ani a crescut cu până la 66% după 15 martie, ultima şedinţă bursieră înainte ca Ciprul să anunţe acordul convenit cu UE şi FMI, respins în forma iniţială de parlamentari, care nu au fost de acord cu taxarea tuturor depozitelor bancare.

Astfel, rata CDS pentru Slovenia a atins pe 28 martie 414 puncte de bază (4,14 puncte procentuale), maximul ultimelor 6 luni, faţă de 250 puncte de bază (2,5 puncte procentuale) pe 15 martie.

La finalul săptămânii trecute, costul CDS pentru Slovenia era de 3,88 puncte procentuale, în urcare cu 35% faţă de nivelul de la jumătatea lunii martie. Indicatorul a crescut cu 54% în cazul Ciprului, respectiv cu 13% pentru Portugalia.

Guvernul sloven, învestit cu două săptămâni în urmă, încearcă să găsească o soluţie pentru sprijinirea băncilor, afectate grav de recesiune, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din Produsul Intern Brut.

Guvernul din Cipru a fost nevoit să accepte desfiinţarea celei de-a doua bănci din ţară după active şi utilizarea depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare în UE, pentru recapitalizarea sistemului financiar.

“După rezoluţia situaţiei din Cipru, Slovenia a fost în centrul atenţiei. Faptul că economia ţării este mică a devenit în mod clar un dezavantaj în era post-Cipru, alimentând speculaţiile că Slovenia va fi următoarea pe listă”, comentează pentru Bloomberg un analist de la Rabobank International.

PIB-ul Sloveniei reprezintă 0,4% din economia zonei eu