Romii moldoveni își doresc să fie cunoscuți și acceptați de societate.

La Chișinău a fost marcată Ziua Internațională a Romilor, instituită în 1990, într-o încercare de a atrage atenția opiniei publice asupra discriminării și prejudecăților cu care se confruntă cea mai săracă și mai puțin educată etnie din Europa. La câteva din manifestările organizate la Chișinău a asistat și corespondenta Europei Libere, Tamara Grejdeanu.

Romii au cu cine se mândri, iar personalităţile de etnie romă Nicolae Rădiță x Nicolae Rădiță care au reuşit să se afirme în muzică, dans, viaţa socială şi politică ar putea contribui la schimbarea atitudinii faţă de această minoritate etnică, îmi spune Nicolae Rădiţă, preşedintele Centrului Naţional al Romilor, pe care l-am întâlnit la expoziţia cu genericul, „Valorificarea culturii romani”.

După opinia lui, reticenţa oamenilor faţă de această etnie s-ar diminua dacă lumea i-ar cunoaşte îndeaproape şi ar stabili un dialog: „Oamenii îi cunosc, de fapt, pe romi doar din aspectul că ei sunt cântăreţi, pe de altă parte îi cunosc sub aspect negativ, că fură. Dar noi vrem să arătăm mai mult partea pozitivă pentru că au existat romi care au avut anumite contribuţii în dezvoltarea culturii şi a societăţii Republicii Moldova, pentru că am avut artişti emeriţi, şi avem poeţi, scriitori, jurişti, businessmeni de succes, avem oameni simpli de la ţară care fac lucruri mari şi sunt cunoscuţi de lumea întreagă, ca meşteşugari.”

Ion Pădureanu x Ion Pădureanu După ce am stat de vorbă cu Ion Pădureanu, reprezentantul comunităţii rome din Vatra am ajuns la concluzia că acesta încercă să schimbe nu doar viziunea localnicilor majoritari dar şi a familiilor de romi, pe care îi îndeamnă să-şi ducă copiii la şcoală. După părerea lui neşcolarizarea este cea mai mare problemă pentru etnia romă: „Trebuie de ocupat cu copii în prim