Aproape toate contractele de asigurare CASCO încheiate de societăţile de profil din România conţin cel mult o pagină cu riscurile asigurate şi cel puţin trei pagini cu excluderi de la plata daunei.

Cine crede că asigurarea CASCO presupune despăgubiri pentru orice daună, în orice situaţie ar trebui să analizeze atent cele câteva pagini de excluderi din contractele de asigurare. Majoritatea clauzelor care prevăd situaţiile când asiguratul nu este despăgubit sunt fireşti şi ţin de culpa directă a clientului ori de lipsa de predictibilitate a anumitor evenimente. Cu toate acestea, am întâlnit cazuri în care clauzele contractuale sunt mai mult decât interpretabile sau chiar privează clientul de despăgubire în situaţii asupra cărora nu poate avea niciun fel de control. Una dintre prevederile contractuale mai puţin clare arată că asiguratul nu beneficiază de despăgubire în situaţia în care „nu a luat toate măsurile necesare pentru limitarea pagubei“. Această excludere este prezentă în contractele majorităţii societăţilor importante, iar la una dintre ele se aplică nu doar în cazul daunelor din accidente, ci şi în situaţia în care automobilul este expus unui furt sau unei tentative de furt. Nici măcar agenţii respectivei societăţi nu ne-au putut explica cum poate un client să limiteze paguba în cazul în care îi este furată maşina.

Atenţie la lucrările din service

Una dintre situaţiile în care niciun asigurător nu va face plata daunei este aceea în care dauna este majorată ca urmare a greşelilor din service, iar acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că asigurătorii au, printre unităţile de service, parteneri agreaţi pe care îi recomandă clienţilor.

Practic, din momentul în care automobilul şi-a început drumul către service (incluzând eventuala tractare), valabilitatea asigurării încetează. Dacă, de exemplu, în urma unei greşeli de reparaţie, d