Ucraina îşi creează o nouă unitate de nave militare pe Dunăre, al cărui obiectiv Ministerul ucrainean al Apărării nu doreşte să-l dezvăluie, în timp ce jurnaliştilor le este interzis accesul la noua bază. De ce s-a decis Kievul să cheltuiască sume uriaşe pentru o escadră în vremuri de criză a încercat să afle postul de televiziune Podrobnosti.
Oleg Zarjiţki, căpitanul navei 'Dmitri Kalinin' sugerează că la mijloc ar putea fi combaterea pirateriei şi încă ceva. 'Pirateria pe Dunăre este doar un fir din nodul pe care Ucraina şi România l-au legat într-atât de strâns încât nu-l pot dezlega', afirmă el, sugerând o concurenţă între Ucraina şi România pentru traficul fluvial pe Dunăre.
'Dunărea este un fel de autostradă, o magistrală de mare viteză, care leagă un fluviu de Marea Neagră. Fiecare ţară doreşte să aibă ieşirea proprie la mare.În variantă exclusivă. La fel ca în cazul magistralei auto şi pentru traversarea Dunării trebuie să plăteşti taxe', mai adaugă el.
Potrivit lui Adrian Severin, europarlamentar român, intervievat de canalul de televiziune citat, 'Dunărea este o problemă foarte sensibilă pentru noi'. 'România este interesată să-şi menţină aici controlul. Noi înţelegem că un astfel de interes există şi din partea Kievului', a afirmat acesta, potrivit Podrobnosti TV.
În opinia jurnaliştilor ucraineni, 'în acest fel arată tabla de şah a Dunării'. Există un canal fluvial român. Şi unul ucrainean. În 2004, Kievul a reactualizat canalul Bâstroe, care oferă cel mai scurt şi rapid acces la mare. În epoca URSS, pe aici puteau să treacă doar nave militare.
Înainte de a numi clar concurenţa Ucrainei cu România pentru Dunăre, jurnaliştii ucraineni tatonează problema pe ocolite, încercând să enumere avantajele pe care le prezintă canalul Bâstroe. Lungimea canalului Bâstroe este de numai 10 km, iar a canalului rom