Statele Unite şi Rusia au căzut de acord să reia consultările privind sistemul european de apărare antirachetă al NATO. Totodată, luna trecută, secretarul Apărării american Chuck Hagel a anunţat că SUA renunţă la implementarea etapei a patra din planul sistemului. de Iulian Toader
Statele Unite şi Rusia au căzut de acord recent să reia consultările în ceea ce priveşte sistemul de apărare antirachetă la nivelul de adjuncţi ai miniştrilor de Externe, iar problema va fi pe agenda conferinţei din Moscova pe probleme de securitate ce va avea loc pe 23-24 mai. Iniţial, NATO şi Rusia au cazut de acord să coopereze în ceea ce priveşte sistemul european de apărare anti-rachetă la summit-ul NATO de la Lisabona din noiembrie 2010.
De asemenea, consilierul american pe probleme de securitate naţională, Tom Donilon, va vizita Moscova săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu omologul său rus, Nikolai Patrushev, iar printre subiectele abordate se va număra şi apărarea anti-rachetă. Totodată, Donilon a cerut să aibă o întâlnire şi cu Vladimir Putin.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat recent că nu consideră o abordare eficientă ideea de a avea un sistem de apărare antirachetă integrat NATO-Rusia. Rasmussen a mai adăugat că cea mai bună soluţie ar fi aceea de a avea două sisteme diferite, unul al NATO şi unul al Rusiei, care să coopereze în schimbul de informaţii şi să conlucreze împotriva ameninţărilor la adresa securităţii internationale.
În acelaşi timp, luna trecută, Statele Unite au anunţat că au abandonat planurile de implementare a etapei a patra din sistemul de interceptare antirachetă în favoarea instalării a 14 noi interceptoare în Alaska ca urmare a ameninţărilor tot mai persistente venite din Coreea de Nord.
Planul Statelor Unite prevede montarea de interceptori în Polonia şi România şi desfăşurarea de nave militare
