Povestea:

Demult, în secolul al XVI-lea, unul dintre membrii Casei de Habsburg, arhiducele Ferdinand al II-lea al Tyrolului (al doilea fiu al kaizerului Ferdinand I şi frate al împăratului Austriei Maximilian al II-lea) a încheiat o căsătorie secretă cu o femeie din clasa de mijloc: Philippine Welser (1527-1580). O tânără frumoasă (considerată, în epocă, una dintre marile frumuseţi ale Europei şi curtată de artişti cu penelul inspirat), inteligentă şi foarte bogată, ea făcea parte dintr-o celebră familie de negustori şi finanţişti din Augsburg.

Căsătoria lor nu a fost acceptată de Casa de Habsburg, fiind considerată una „morganatică”. E şi motivul pentru care Philippinei, deşi se căsătorise cu un prinţ (chiar cu fiul împăratului Austriei), nimeni nu i s-a adresat vreodată cu titlul de „prinţesă”. Abia târziu, după moartea ei, mai ales oamenii din Tyrol, care au îndrăgit-o, au vorbit despre ea numind-o „Prinţesa Philippine”.

Legenda spune că suveranul din Tyrol (Arhiducele Ferdinand primise de la tatăl său conducerea micului principat care „aluneca” pe Valea Inn-ului, de o parte şi de alta a munţilor, o regiune care astăzi e parţial în Austria, parţial în Italia) şi-a întâlnit pentru prima dată viitoarea soţie în 1548, la Augsburg, pe când aceasta avea 21 de ani . Deşi mulţi istorici notează că pentru prima oară arhiducele (care nu fusese căsătorit niciodată, dar în schimb avea numeroşi bastarzi) ar fi fost vrăjit de frumuseţea şi spiritul Philippinei în mai 1556, la castelul Breznice.

Kaizerul nefiind de acord cu căsătoria lor, cei doi au fost nevoiţi să o ţină în secret. Atât de mare a fost secretul încât, deşi au avut împreună 4 copii – doi băieţi, Andreas (1558) şi Karl (1560), care au supravieţuit, şi încă doi gemeni (băiat şi fată), care au murit de mici –, doar apropiaţii celor doi au ştiut adevărul . Dacă i-am aminti