Personalitatea doamnei Margaret Thatcher, decedată luni la vârsta de 87 de ani, este evocată pe larg de mediile de informare din lumea întreagă, cu nuanţe care merg de la critici virulente la idolatrizare. Ceea ce se observă şi în presa franceză. Experţii în economie mai analizează însă şi doctrina ultraliberală inspirată de Thatcher, cu întrebarea: în ce măsură reţetele "Doamnei de Fier" mai sunt valabile astăzi?

Margaret Thatcher şi-a încheiat de fapt viaţa aşa cum s-a mai întâmplat şi cu alte personalităţi de calibrul ei: devenind personaj de film. Cu doi ani în urmă, ieşea pe ecrane, la Londra şi apoi în întreaga lume, filmul "The Iron Lady", în care rolul titular era interpretat de actriţa Meryl Streep. Când filmul a fost proiectat şi în Franţa, presa din Hexagon a preluat atunci o interesantă declaraţie a actriţei, care spunea "nu am fost de acord cu politica doamnei Thatcher". Într-o astfel de poziţie se află de altfel şi toţi comentatorii care au trăit "anii Thatcher". Fără să fie integral de acord cu politica, morala şi doctrina ei, fascinaţia pe care a provocat-o această femeie, devenită primul şef al unei mari puteri occidentale, rămâne o constantă.

Lista de lucruri oribile care se pot spune despre "Doamna de Fier" este extrem de lungă, ca şi cea legată de marile ei succese. Cotidianul Libération, ziar cu simpatii de stânga, nu uită să amintească faptul că în 1970, doamna Thatcher, devenită ministru al Educaţiei, s-a "ilustrat" în Marea Britanie suprimând distribuţia de lapte gratuit copiilor. Această tradiţie fusese instaurată după război, copiilor având între 7 şi 11 ani li se oferea o căniţă cu lapte la şcoală, dar în 1970 ministrul primise ordin să mai taie din buget, ceea ce a şi făcut, atacând de fapt un simbol social. Nu degeaba a fost numită atunci "hoaţa de lapte". Nu cu acest nume a rămas însă ea în istorie, ci cu cel pe care i